Statiunea montana Ranca este situata in masivul Parang, la altitudinea de 1650 m, la distanta de 18 km de orasul Novaci, pe drumul national 67C, Novaci-Sebes, modernizat intre Novaci si Ranca, drum ce face legatura intre DN 67 Tg-Jiu-Ramnicu -Valcea si Transilvania. Cel mai apropiat aeroport de statiunea montana Ranca este aeroportul Craiova, la aproximativ 150 de km spre sud.
Inceputurile actualei statiuni montane Ranca sunt legate de intemeierea la Novaci a
Bancii Populare Gilortul la initiativa lui Dumitru Brezulescu, pe atunci student al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti.
Nascut la Novaci la 20 septembrie 1879, Dumitru Brezulescu a infiintat Banca Populara Gilortul la 6 ianuarie 1902. Initial, banca a avut 26 de membrii, cu un capital de 72 de lei. Scopul infiintarii bancii era dezvoltarea Novaciului si imbunatatirea situatiei materiale a locuitorilor sai.
In perioada 1902-1910 banca a facut progrese uimitoare. Astfel, capitalul social a ajuns la peste 2 000 000 de lei, iar numarul membrilor a ajuns la 1774. In aceste conditii, Banca Populara Gilortul devenise una dintre cele mai importante banci populare din Romania.
Dumitru Brezulescu a fost ales inca de la infiintare membru in Consiliul de Administratie al bancii, ulterior devenind presedinte si director al bancii. Absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti in anul 1905 cu lucrarea Contributiuni la studiul proprietatii in devalmasie a muntilor nostri, Dumitru Brezulescu a contribuit, prin intermediul Bancii Populare Gilortul la realizarea retelei de drumuri din Novaci.
De asemenea, fondurile Bancii Populare Gilortul au contribuit la edificarea unei biblioteci locale, la a cordarea unor burse pentru tinerii dedicati invataturii.
Urmare a eforturilor sale pentru dezvoltarea zonei prin intermediul bancii, Dumitru Brezulescu a fost ales in trei sesiuni consecutive, intre anii 1912-1916, deputat din partea Partidului National Liberal in cadrul Colegiului III pentru Camera Deputatilor.
In anul 1909 Dumitru Brezulescu a fost decorat cu Ordinul Coroana Romaniei in grad de cavaler, iar in 1911 cu Ordinul Steaua Romaniei. A murit la 12 iulie 1916 in urma unei septicemii, fiind inmormantat la Novaci. La tristul eveniment au luat parte numerosi localnici aducandu-i un pios omagiu celui ce a fost intemeietorul Novaciului modern.
Dupa anul 1916 cei ce au preluat conducerea Bancii Populare Gilortul din Novaci au pus in aplicare majoritatea proiectelor elaborate de catre Dumitru Brezulescu. Unele dintre acestea vizau dezvoltarea turismului, in acest sens hotarandu-se la 24 aprilie 1924 de catre Consiliul de Administratie al Bancii Populare Gilortul inceperea constructiei hotelului Gilortul din Novaci.
Fondurile Bancii Populare Gilortul din Novaci au fost utilizate si pentru construirea la Novaci a: scolii primare, bisericii, spitalului, uzinei electrice, unui nou sediu al bancii, a unei pepiniere de 5 hectare de pomi fructiferi, mori, pive si ferastraie.
In anul 1930 Banca Populara Gilortul a pus in practica proiectul lui Dumitru Brezulescu vizand crearea unei statiuni montane la Ranca, construind 6 cabane cu cate 5 camere, iar in anul 1937 a fost data in folosinta cabana centrala din Ranca, la acest fapt contribuind si primul-ministru de atunci al Romaniei, liberalul Gheorghe Tatarescu.
Din punct de vedere administrative, din 1908 pana la cel de-al doilea razboi mondial, Novaciul si, dupa 1930, statiunea montana Ranca au facut parte din plasa Novaci ce avea in componenta 13 comune. Incepand din anul 1911 i se vor adauga inca doua comune.
Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial si instalarea regimului communist in Romania, in septembrie 1950 s-a infiintat la Novaci Comitetul Provizoriu al raionului Gilort.
Ulterior, in septembrie 1952 s-a infiintat raionul Novaci.
Pana in anul 1952, raionul Gilort a facut parte din regiunea Gorj, in 1952 a fost arondat regiunii Craiova si, ulterior, regiunii Oltenia.
In 1960 s-a luat hotararea desfiintarii raionului Novaci, teritoriul sau fiind integrat raionului Gilort, cu resedinta la Targu-Carbunesti. In 1968, in cadrul noii organizari administrativ-teritoriale a tarii, si cu crearea judetelor, Ranca a fost integrata judetului Gorj.
Pana in decembrie 1989 la Ranca a existat o cabana a OJT Gorj, o cabana administrata de catre Universiataea din Craiova si o cabana a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei. In apropiere se afla si o unitate militara unde se realiza instructia recrutilor din cadrul trupelor de vanatori de munte.
Dupa revolutia din decembrie 1989 s-au creat conditiile pentru dezvoltarea in zona a unei statiuni montane cu facilitati moderne. In acest sens este elocventa decizia de desfiintare a unitatii militare, investitiile realizate in ultimii ani in modernizarea drumului de accces in statiune, precum si cele pentru realizarea unei partii de schi. Investitii masive s-au facut in construirea de noi spatii moderne de cazare puse la dispozitia turistilor.
In aceste conditii, in ultimii ani Ranca a devenit o reala atractie pentru turistii.
Rânca, un paradis aproape nedescoperit
Situată în apropierea vârfului Păpuşa, altitudine 2136 de metri, din Carpaţii Meridionali, staţiunea Rânca figurează de câţiva ani printre preferinţele iubitorilor turismului montan şi ai sporturilor de iarnă.
Pentru a ajunge la Rânca, situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, la o altitudine de 1.600 de metri, trebuie parcursă şoseaua dintre Târgu Jiu (municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj) şi Novaci, localitate înfiinţată de crescătorii de oi. Apoi, trebuie parcurşi circa 20 de km pe şoseaua alpină Novaci - Rânca - Obârşia Lotrului - Oaşa – Sebeş (oraş din judeţul Alba).
Pentru amatorii de drumeţie, există un traseu montan între Novaci şi Rânca, cu o durată de circa 5 ore. În apropierea staţiunii Rânca se află un lac glaciar, Gâlcescu, însă în zonă întâlnim şi câteva lacuri de acumulare ale complexului hidroenergetic Lotru.
În urmă cu câteva decenii, zona staţiunii Rânca era pustie, singurul semn al trecerii oamenilor pe acolo fiind un adăpost al ciobanilor din Novaci. Acum, la Rânca, se pot vedea multe case de vacanţă, pensiuni şi hoteluri asaltate în perioada iernii de amatorii de schi.
Inginer de profesie, Liviu Negară a ales să se implice în turism, de 10 ani administrând împreună cu familia sa o pensiune turistică din staţiunea Rânca:
“Mi-a plăcut muntele şi asta a fost şi ideea de a rămâne la munte, de a face ceva la munte. Faptul că am iubit muntele acesta este principalul motiv pentru care am făcut această casă.”
Oferta de cazare din staţiunea Rânca este completată de o diversificată ofertă gastronomică în care se regăsesc preparate din păstrăv şi preparate tradiţionale zonei. Revine la microfon Liviu Negară:
“De regulă, noi aducem produse naturale, făcute acasă, deci caltaboşi, cârnaţi de casă, pomana porcului, sarmale care se fac, de asemenea, la noi foarte, foarte bune. Deci, avem mâncare de toate felurile.Mai ales peştele, care se serveşte, de regulă păstrăvul.Genul acesta de mâncare, tradiţională, se serveşte la noi la restaurant.”
În ceea ce priveşte agrementul, în perioada sezonului rece, pe lângă jocuri de cabană, biliard, tenis de masă, la Rânca pot fi închiriate ATV-uri şi echipament de schi.
Fiind situată la 1.600 de metri, staţiunea Rânca are un prelungit sezon de schi, domeniul schiabil fiind alcătuit din două pârtii cu grad scăzut de dificultate. Pârtia destinată începătorilor este dotată şi cu instalaţie de nocturnă. Începând din luna aprilie, la Rânca sunt organizate şi concursuri de paint-ball.
Dacă aţi ajuns în zona staţiunii Rânca, vă recomandăm să vizitaţi un fascinant monument al naturii din judeţul Gorj, Peştera Muierilor, situată la circa 30 de km, în zona comunei Baia de Fier, într-un masiv calcaros.
Peştera s-a format în urmă cu circa 4 milioane de ani, fiind opera râului Galbenu, care curge la baza ei. Sub denumirea de Pestera Muierilor este cunoscută încă din Evul Mediu, când, în perioada conflictelor, femeile, batrânii si copiii se ascundeau aici.
Lungimea vizitabilă a acestui monument al naturii este de 940 de metri. Pe toata aceasta distanţă se întâlnesc diferite formaţiuni carstice ca stalagmite, stalactite si coloane. Stalagmitele sunt cele care pleacă de jos în sus, stalactitele de sus în jos, unindu-se dau naştere la coloane.
De menţionat este faptul că, în locul în care apa picură continuu, în zece ani se depun trei milimetri de coloană. Peştera Muierilor are mai multe săli, între care Sala Minunilor, Sala Bolţilor, Sala Liliecilor, incintă care adăposteşte o colonie de lilieci.
Dacă tot am vorbit despre peşteri, vă recomandăm, deşi este situată ceva mai departe, la marginea estică a judeţului Gorj, Peştera Polovragi. Polovragi se află în depresiunea dintre Munţii Parângului şi Muntii Căpăţânii.
Circulă multe legende despre peştera Polovragi, numită şi peştera lui Zamolxis - un zeu al dacilor (care locuiau pe aceste meleaguri în urma cu doua milenii). Conform legendei, se spune că picăturile de apa care se scurg din ţurţurii de calcar ar fi lacrimile vărsate de Zamolxis dupa înfrângerea dacilor de catre romani.
Speologii au descoperit, de-a lungul, timpului, urme de locuire, inclusiv un tunel de legatură cu o cetate dacică, situata în vârful muntelui sub care se află peştera. Peştera prezintă şi un mare interes ştiinţific, fiindcă are porţiuni cu grad mare de dificultate.
Apa lacului format în peşteră provine tocmai din zona Brădişor-Voineasa, situată la aproape 50 de kilometri distanţă, care reprezintă sâmburele de adevar al legendei potrivit căreia pestera de la Polovragi ar avea o ieşire în Transilvania, provincie istorică românească situată la nordul CarpaţilorMeridionali.
În apropiere veţi întâlni un alt obiectiv turistic, mănăstirea (ortodoxă) Polovragi, a carei constructie a început în anul 1505 si a fost desavârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu.